Sannicolau Mare oras european!

2008-11-02T00:39:00.004+02:00

TRIPLEX CONFINIUM
ROMANIA - SERBIA - UNGARIA

Sannicolau Mare si cultura universala

2008-11-01T23:58:00.000+02:00

Sannicolau Mare si cultura universala

Spusele Împăratului Iosif al II lea, al Austro – Ungariei, către mama sa Maria Tereza, după ce a vizitat localitatea în anul 1768, erau „LIEBE MAMA EST IST AUSSER DEM SENTMIKLOSER KAMARAL DISTRICT ALLEN AM HUNDE(29), prevăzând localităţii un viitor strălucit, ceea ce se va realiza peste timp.

Cugetare Revai Miklos:

”Pamantul natal sa-ti fie sacru.Straduieste-te sa-i faci cinste,sa-i fii de folos.”

Sannicolaul este acest pamant!

”In aceste vremuri vitrege ma consoleaza convingerea ca daca prezentul nu-mi este favorabil,efortul meu va fi rasplatit de posteritate.E cam tarzie aceasta rasplata,dar macar nu starneste invidia nimanui.”.

De la Bela Bartok au rămas consemnate, în cartea sa, cele trei cugetări, plecând de la deviza „cântă-mi şi-ţi zic frate”.

Aceste cugetări sunt:

1.” Socot drept scop al vieţii mele să continui şi să isprăvesc studierea muzicii poporului român.

2. La ţăranii români muzica este o îndeletnicire obştească.

3. Ideea mea călăuzitoare este ideea fraternităţii popoarelor, în ciuda tuturor războaielor şi neînţelegerilor.”

Căntecele executate de Lipovan, acompaniat la pian de francezul Jerome, au emoţionat auditorii până la lacrimi, cântând în limba maghiară şi italiană în oraşul Saint Louis. Din banii strânşi, omul, de mare probitate morală, îi donează pentru sinistraţii din Mesina( Italia), după erupţia vulcanului Etna.

Un distins american din Saint Paul,dupa un spectacol de exceptie in 1902, surprins de claritatea şi frumuseţea vocii lui Lipovan, îl întreabă:

„Domnule Lipovan, unde aţi făcut conservatorul şi cu ce profesor?”, la care întrebare Lipovan răspunde ferm: „Am făcut Conservatorul la Sânnicolau Mare, iar cel mai mare profesor al meu a fost poporul”.

Din 1850 până în 1889, taraful lui Bobală(Bias) şi-a făcut un renume, fiind cunoscut atât în ţară cât şi în imperiul Austro-Ungar, prin muzica sa populară, atât românească cât şi a naţionalităţilor conlocuitoare din localitate. Acolo, în America, acest taraf a adus acelor cetăţeni comoara cea mai de preţ a sufletului acelor neamuri de români, germani, sârbi şi unguri, care la sunetul duios al muzicii interpretate se apropiau sufleteşte,se iubeau şi se înfrăţeau tot mai mult. În 1913, prin talentul profesorului Atanasie Lipovan, împreună cu taraful lui Bobală se dau mai multe concerte în oraşele americane Saint Louis, Detroit, Cleveland,Ohio şi Cincinati, impresionând de fiecare dată întreaga asistenţă şi ducând faima acestui plai sânmiclăuşan în faimoasa şi puternica Americă.

Tradiţia filatelică, în oraş are peste 80 de ani şi este puţin cunoscută. Merită, ca alături de alţi filatelişti din oraş, să-l amintim pe cel care a creat prin această pasiune, o faimă oraşului, în domeniul filateliei, pe domnul Pacev Ioan.A fost pasionat ca tema filatelica Pictura franceza in secolul al XIX lea.

Aici sunt meşteri iscusiţi şi buni.

Dacă ar exista şi în celelălate oraşe ale ţării asemenea meşteri pricepuţi, am putea concura şi depăşi şi produsele americanilor, dar aşa se vede, că şi aici sepăstrează proverbul ,,De cele mai cinstite femei nu se vorbeşte nimic”, adăugând, că nu reclama ci calitatea produselor, duce la reclama bunurilor produse.

(Din cuvântul trimisului Ministrului de industrie de la Budapesta

în 1886, la Expoziţia de la Sannicolau Mare.)

În anul 1776, un ofiţer de Stat major, vizitând

Banatul, în raportul său către Împarăteasa Maria Terezia spunea;

,,Aici economul seceră de 20 de ori mai mult decât seamană”

Iar istoricul Griselini a afirmat;

,,Fertilitatea acestui teritoriu, întrece de multe ori, orce ţară

din Europa”.

Deviza de aducere a comorii găsită în pământul Sannicolaului Mare;

,,Nu lăcomim la averea altuia, dar din cei al nostru, nici câtu-i negru sub unghie nu cedăm.”

(Din demersurile făcute de intelectualii localităţii

în perioada 1920 – 1940, pentru aducerea comorii la ea acasă.)

„Daţi-mi numai câteva batalioane de aceşti români (bănăţeni)

şi voi bate cu ei toată Europa”

a spus Împăratul Napoleon – după bătălia de la Rivoli (Italia) în 1806.